manegâ
Source: G. Olivieri, Dizionario genovese-italiano, Giovanni Ferrando 1851, p. 269.
- Manicare, fornir di manico.
Neighbouring lemmas: mandillìn; mandillu; mandracciu; mandrin; maneghe; manegâ; manegge; manegge de tesuie; maneggia; maneghìn; manegu.