bestentâ
Fonte: G. Olivieri, Dizionario genovese-italiano, Giovanni Ferrando 1851, p. 57.
- Bistentare, voce antica, indugiare, aspettare.
Voci vicine: bescaesu; bescheuttà; bescheuttâ; bescheuttu; bessenha; bestentâ; bestentu; béstettu; bestin; betta; bettua.