prümma
Source: S. Ferrarazzo, Dizionario di Sorli e del novese, 2002.
- avv. di tempo prima; 2 agg. num. f. prima; 3 prima figlia
Neighbouring lemmas: prufümmu; prufümò; prufümó; prümaöa; prümavèiia; prümma; prümmu; prümu-d-l’ànu; prunéini; pruntò; prüša.