furmaggiu cu pessîgu
Source: Diçionäio zeneise-italian «Giuseppe Olivieri» (1851)
- Cacio forte, che abbia acquistato del fortore, cioè un sapore piccante.
Neighbouring lemmas: furmagetta; furmaggette de cunsa; furmaggià; furmaggiu; furmaggiu cu i satæli; furmaggiu cu pessîgu; furmaggiu cu scappìn; furmè; furmetta; furmigua; furiguà.