bricco
Source: Diçionäio zeneise-italian «Giuseppe Olivieri» (1851)
- Bricca, luogo selvaggio e scosceso, balza, rupe, dirupo.
Neighbouring lemmas: brennettu; brennu; brenta; bricca; bricchetti; bricco; briccocalu; bricculâ; brigna; brignuin; brignun.