cuntadù
Source: Diçionäio zeneise-italian «Giuseppe Olivieri» (1851)
- Banco, tavola sopra la quale i cassieri contano i danari che pagano o riscuotono.
Neighbouring lemmas: cunsâ l'insalatua; accunsâ l'insalatua; cunserva; cunsòu; cunsümmu; cuntâ; cuntadù; cunta minciunnaie; cunta stuppe; cuntinensa; cuntrabandè; cuntrabandista.