spunciâ
Fonte: Diçionäio zeneise-italian «Giuseppe Olivieri» (1851)
- Urtare, spingere con urto e violenza. Spignere, far forza di rimuovere da sè o cacciar oltre checchessia, pignere.
Voci vicine: spüea; spüettu; spuiuzu; spulettu; spümin; spunciâ; spunciùn; spunde du biliardu; spundiola; spunzia; spurtigieua.